România este ţara cu cea mai mare inegalitate între femei şi bărbaţi

Institutul European al Egalităţii de Gen a lansat în luna iunie Indexul European al Egalităţii de Gen, potrivit ongen.ro.

eige report

Ediţia din 2015 analizează 3 perioade – 2005, 2010, 2012 – oferind o imagine complexă a progresului sau regresului înregistrat de statele membre UE.

Concluzia cercetării: Uniunea Europeană este abia la jumătatea drumului către o societate egalitară din perspectivă de gen, cu un scor mediu de 52.9 de puncte din 100.

Iar România a parcurs abia o treime din drumul către egalitatea între femei şi bărbaţi, având cel mai mic scor din UE, 33.7 puncte.

Egalitatea dintre femei şi bărbaţi este o valoare fundamentală a Uniunii Europene şi se regăseşte în toate politicile şi proiectele europene. Totuşi, diferenţele între bărbaţi si femei sunt considerabile. Rata de ocupare pe piaţa fortei de muncă este mai mică pentru femei, la fel ca şi puterea politică. Iar femeile au un risc mai mare de sărăcie.  În acest context, Indexul îşi propune să utilizeze un set comun de indicatori pentru toate ţările analizate, care să simplifice analizele şi comparaţiile între ţări şi să faciliteze propunerea de politici publice care să reducă diferenţele.

Indexul este organizat pe 6 domenii principale: muncă, bani, cunoaştere, timp, putere, sănătate. Şi două domenii-satelit: inegalităţi intersecţionale şi violenţa asupra femeilor. Aceste domenii-satelit sunt legate conceptual de Index, însă nu au fost incluse în analiza propriu-zisă.

Indexul acordă punctaje de la 1 – inegalitate totală, până la 100 – egalitate totală.

gender-equality-index

Domeniul muncă analizează poziţionarea bărbaţilor şi femeilor pe piaţa muncii.

Domeniul bani examinează inegalităţile în situaţia economică şi resursele financiare ale femeilor şi bărbaţilor.

Domeniul cunoaştere arată diferenţele în ceea ce priveşte educaţia şi trainingul.

Domeniul timp se concentrează pe raportul dintre muncă, activităţi domestice şi de îngrijire şi alte activităţi (sociale, culturale, etc)

Domeniul putere examinează diferenţele de reprezentare în structurile politice şi economice.

Domeniul sănătate analizează diferenţele între femei şi bărbaţi de stare de sănătate şi acces la structurile de sănătate.

România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană, cu un punctaj total de 33.7.

La coada clasamentului cu cel mai mic punctaj (sub 40) se mai află Slovacia – 36.5, Portugalia 37.9, Grecia – 38.3, Bulgaria – 38.5, Croaţia  – 39.8.

La polul opus, pe primul loc se află Suedia, cu 74.2 puncte, urmată de Finlanda – 72.7, Danemarca – 70.9 şi Olanda – 68.5.

În acelaşi timp, există un grup de 5 ţări în care punctajul a inregistrat scăderi constante în toate cele 3 perioade analizate: 2005, 2010, 2012 – România, Slovacia, Croaţia, Lituania, Marea Britanie.

Restul ţărilor fie au un punctaj scazut doar într-una din perioade, fie au o creştere constantă (ţările nordice, Irlanda, Estonia, Letonia, Slovenia, Polonia, Cehia, Cipru, Italia).

Domeniile în care România înregistrează cele mai mari diferenţe faţă de media europeană:

– Resurse financiare: 21.1 faţă de 58.0

– Timp: 17.4 faţă de 37.6.

– Putere politică: 19.2 faţă de 49.8

Iată câteva din concluziile generale ale Indexului:

– Timpul petrecut cu activităţi de îngrijire rămâne inegal distribuit între femei şi bărbaţi, la nivelul tuturor ţărilor. Este nevoie de o implementare mai eficientă a legislaţiei europene care să asigure structuri şi servicii pentru îngrijirea copiilor şi politici publice pentru armonizarea vieţii profesionale cu viaţa de familie. Munca part-time este majoritar efectuată de femei, ceea ce creşte riscul de sărăcie şi întăreşte rolul tradiţional de îngrijire atribuit acestora.

– Reprezentarea femeilor în structurile economice este indicatorul cu cea mai mare creştere, deşi bărbaţii continuă să fie majoritari în toate ţările, în toate domeniile. Cel mai mare progres a fost realizat la prezenţa femeilor în consiliile de conducere ale companiilor listate la bursă. Există o Directivă Europeană care încurajează companiile să crească prezenţa femeilor cu 40% până în 2020. Nu s-a ajuns la o decizie finală privind impunerea unor cote de gen. Datele din Index demonstrează nevoia şi urgenţa unor politici ferme în această direcţie.

– Reprezentarea politică a femeilor are o creştere foarte slabă, mai degrabă stagnare.

– Domeniul educaţiei înregistrează o creştere, însă un real progres este împiedicat de sterotipurile de gen, segregare şi lipsa accesului la educaţie continuă pentru femei. În acelaşi timp, femeile depăşesc numeric bărbaţii la absolvirea de studii superioare.

– Femeile continuă să fie mai vulnerabile din cauza veniturilor mai mici, care generează un risc crescut de sărăcie. Obiectivul european de a reduce indicele sărăciei cu 25% până în 2020 trebuie să ţină cont de criteriul de gen.

– Sănătatea reproducerii este o absenţă notabilă din acest Index. Se doreşte integrarea acestui domeniu pe viitor.

– Intersecţionalitatea este un criteriu important, sub-reprezentat în statisticile europene. O cercetare a discriminării pe bază de gen nu poate oferi informaţii complete despre interacţiunea cu alţi factori (etnie, dizabilitate, vârstă, orientare sexuală). Efectul combinat al acestor factori este cumulativ, mărind gradul de discriminare. O înţelegere mai corectă a intersecţionalităţii este crucială pentru orice politică de egalitate de gen.

– Este nevoie de cercetări şi date mai solide privind violenţa asupra femeilor. Eradicarea violenţei de gen este un obiectiv asumat la nivelul Uniunii Europene, prin numeroase Directive şi prin Convenţia de la Istanbul. Totuşi, colectarea datelor este dificilă. Contextul social şi cultural poate împiedica dezvăluirea actelor de violenţă şi recunoaşterea lor. În 2014 a fost efectuat singurul sondaj la nivel european care încearcă să măsoare violenţa într-un mod unitar în toate ţările membre. Demersul nu a reuşit să măsoare violenţa reală cu care se confruntă femeile, comparativ cu cea pe care o dezvăluie. Cauzele o reprezină un cumul de factori: auto-blamarea victimelor, ruşinea sau neconştientizarea violenţei. Împreună cu dificultatea procesului de a raporta violenţa către autorităţi sau alte persoane. Trebuie respectat dreptul femeilor de a alege dacă vor sau nu vor să dezvăluie actele de violenţă.


Puteţi accesa Raportul complet: http://eige.europa.eu/content/document/gender-equality-index-2015-measuring-gender-equality-in-the-european-union-2005-2012

Şi Profilele de ţară: http://eige.europa.eu/content/document/gender-equality-index-2015-measuring-gender-equality-in-the-european-union-2005-2012-Country-profiles

Sursa: www.ongen.ro

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s